| 1.
|
PREDUCE'A, preducele, s.f. (Reg.) Potricală. ♦ Gaură făcută cu această unealtă. - Cf. bg. pr~edup~cja "a perfora", rom. preduf. Sursă
: DEX'98
( 34987)
- oprocopiuc |
| |
| 2.
|
PREDUCE'A s. 1. (TEHN.) potricală, (reg.) patron. (Cu ~ ua se fac găuri la urechile oilor.) 2. po-tricală, (reg.) puscătură. (Semnul de la urechile oilor numit ~.)
Sursă
: Sinonime
(202737)
- siveco |
| |
| 3.
|
preduce'a s. f., art. preduce'aua, g.-d. art. preduc'elei; pl. preduc'ele
Sursă
: DOR
(273738)
- siveco |
| |
| 4.
|
PREDUC//E'A ~'ele f. reg. Instrument de metal, ascuţit la vârf, cu care se fac găuri la curele sau în urechile vitelor (drept semn); potricală. /cf. bulg. pr~edupţja
Sursă
: NODEX
(349026)
- siveco |
| |
|
|